Care este cel mai bun bumbac din lume?

Bumbacul Egiptean are o reputație incontestabilă de cel mai bun bumbac din lume. Moliciunea, rezistența și caracteristicile sale premium sunt argumentele care conferă bumbacului egiptean titlul de cel mai bun din lume.

Bumbacul Giza este un tip de bumbac de ultimă generație care este cultivat și recoltat în Orientul Mijlociu. Este un tip de bumbac egiptean și este unic în sensul că este cultivat și recoltat aproape de râul Nil, dându-i niște calități unice care pur și simplu nu se găsesc în altă parte. Este considerat regele întregului bumbac egiptean și din motive întemeiate. Provine dintr-o zonă specifică din Egipt, unde condițiile sunt tocmai potrivite pentru ca planta de bumbac să crească.

În timp ce bumbacul poate crește în multe regiuni, Delta Nilului – unde se cultivă și se recoltează Giza – are echilibrul perfect între lumina soarelui, umiditate și sol bogat în nutrienți. Dacă sunteți în căutarea bumbacului de cea mai înaltă calitate disponibilă, nu există nicio înlocuire pentru Giza autentic.

Dacă nu ați mai simțit Giza înainte, s-ar putea să vă întrebați cum este. Giza este și mai moale și mai ușor decât bumbacul tipic. Aceste calități îl fac ideal pentru utilizare în îmbrăcăminte ușoară, inclusiv costume pentru bărbați. Pur și simplu nu există alt material – bumbac sau altfel – care să se simtă ca Giza. Textura moale și suplă este de neegalat de alte țesături și materiale. Este ideal pentru colecții de așternuturi de pat, costume pentru bărbați de primăvară/vară. Reputația bumbacului este cunoscută pe scară largă pentru calitățile sale absorbante și respirabile. Giza este cu atat mai bun cu cât este ușor si are o catifelare minunată.  Acest tip de bumbac poate fi, de asemenea, vopsit în multe culori. 

Cuvântul bumbac (eng. cotton) provine din limba arabă – qutun.

Sursă Imagine- National Geographic – Hamalii din docurile portuare care încărcau saci de bumbac egiptean pe bărci în Alexandria, în 1922.

Un articol al National Georgraphic afirmă că faima bumbacului egiptean seamănă mult cu cea a uleiului de măsline italian sau a vinului francez, cazuri în care proveniența este o garanție pentru calitate. Bumbacul este singura marfă pentru care adjectivul „egiptean” adaugă măreție, așa cum o face „germană” pentru mașini și „franceză” pentru majoritatea lucrurilor. ”Egiptul este una dintre puținele țări – împreună cu Statele Unite, Israel și Turkmenistan – care cultivă un tip de bumbac deosebit de strălucitor numit bumbac cu capse extra-lungi, cunoscut în SUA sub numele de bumbac Pima. Soiurile cu fibre extra-lungi reprezintă 3% la sută din producția mondială de bumbac. „L-am văzut”, mi-a spus Helali, despre un astfel de soi care crește în Egipt. „Este un lucru șocant, șocant. Arată ca mătasea.”

…Industria egipteană a bumbacului s-a născut dintr-un singur eveniment american – Războiul Civil. Bumbacul fusese atât de puțin cunoscut în Europa medievală, încât unii oameni și-au imaginat că este un amestec de plante și animale – un „miel de legume”, scrie Sven Beckert, profesor de istorie la Harvard, în „Empire of Cotton”. Unii oameni au teoretizat că oile mici cresc pe plante, aplecându-se noaptea pentru a bea apă; alte mituri povesteau despre oile ținute la pământ de tulpini joase. Până în 1728, o intrare în enciclopedie descrie un miel de legume care crește în Tartaria – un termen pentru zonele din nordul, centrul și estul Asiei necunoscute geografilor europeni. :D

Bumbacul prosperase de mult în unele părți din Africa, Asia și America. În anul 70 e.n., Pliniu cel Bătrân a găsit în Egiptul de Sus un arbust al cărui fruct arăta ca o „nucă cu barbă și care conținea în interior o substanță mătăsoasă, al cărei puf este tors în fire”. În secolul al XIX-lea, subcontinentul indian a avut o operațiune de bumbac fără egal. Un expert în bumbac din secolul al XIX-lea din Leeds a raportat că țesăturile fine indiene trebuie să fie „lucrarea zânelor sau a insectelor, mai degrabă decât a bărbaților”. Erau atât de fine încât păreau „pânzele de vânt țesute”. :D

Abilitățile de cultivare și fabricare a bumbacului s-au mutat în sudul Europei odată cu cuceririle arabe. Multe limbilor europene au împrumutat cuvintele și din arabă ex. qutun. (Baumwolle germană și bavlna cehă, care se traduce aproximativ prin „lână de copac”, își păstrează rădăcinile în legenda europeană.) Odată cu apariția industrializării, bumbacul a atras oportuniștii de pretutindeni. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, bumbacul conducea o revoluție industrială în Anglia și sclavia în sudul Americii. Înainte de războiul civil, optzeci la sută din bumbacul folosit de fabricile de textile britanice provenea din sudul Americii. Pe măsură ce războiul a escaladat, prețurile bumbacului au crescut, iar producătorii europeni de textile au început să caute alternative.

În timp ce China, India și Statele Unite domină producția globală de bumbac, Egiptul încă produce unul dintre cel mai bun bumbac din lume. Motivul este valea râului Nil. Regiunea oferă cadrul ideal pentru plantele de bumbac și a permis cultivatorilor să crească soiuri de bază lungi și extra-lungi. Cel mai rar și mai prețuit dintre aceste tipuri de bumbac este Giza. Considerat cel mai bun bumbac egiptean, Giza este cultivat într-o zonă mică la nord-est de Delta Nilului, aproape de râu. Aici, combinația dintre umiditate, lumina soarelui și solul bogat în nutrienți oferă condițiile ideale de creștere pentru acest bumbac egiptean foarte special.
Semințele sunt plantate în aprilie când este blând și apoi recoltate în septembrie pentru a permite plantelor să ajungă la maturitate. Reprezentând aproximativ 0,5% din producția de bumbac a Egiptului, bumbacul Giza este cules cu atenție manual, mai degrabă decât prin recoltare mecanică. Acest lucru asigură că fibrele din interiorul capsulelor de bumbac rămân intacte.

Bumbacul egiptean este semnificativ mai puternic și mai durabil decât bumbacul obișnuit.

Când cumpărați bumbac egiptean, trebuie să căutați o etichetă care scrie „100% Pima”, „100% Giza” sau chiar doar „100% ELS (Extra-Long Staple) bumbac” pentru a vă asigura de calitatea acestuia.

Mai multe info despre istoria bumbacului Egiptean aici: https://www.newyorker.com/news/news-desk/the-end-of-egyptian-cotton.